agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2398 .



nazi girl
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [batranutragator ]

2010-02-05  |     | 



ce miros ce culoare are sinuciderea
poate că ochii ei umplu lagune
și hainele îmbracă păduri degerate

din bascheți varsă încontinuu nisip
valuri și iar valuri nesfîrșite de fierbințeală și nisip
numai bun de cafea

dune galbene unele în spatele altora
un deșert și un punct în mijlocul lui
în care te rotești pierdut
însetat
un deșert din cafea uscată
cu miros de febră

soarele arzînd cu flăcări lente peste pieptul meu
pierdut și însetat
fără vreo urmă
fără vreun semn care să mă scoată
spre apă

privirea ei secase
mîinile uscate ca niște copaci fulgerați
hainele verzi nu mai încălzesc
din bascheți curge în continuare
nisip
și miros incurabil

veneau caravane interminabile ca niște procesiuni
luna fierbinte și albă reflectîndu-i înfățișarea
scalpul tuns zero
se vedeau venele
un fel de plasă de prins vise
cu ochiurile prea mari

erau cobre
pe covorul din sufragerie
și am făcut dragoste fără să ne pese
nu știam ce culoare ce miros are inima
nazi
nu știam ce proprietăți are moartea

nu știu ce culoare ce miros
au gîndurile tale acum
nazi girl

dar cobrele au mușcat
au mușcat

au mușcat









v. 2




ce miros ce culoare are sinuciderea poate că ochii ei umplu lagune și hainele îmbracă păduri degerate din bascheți varsă încontinuu nisip valuri și iar valuri nesfîrșite de fierbințeală și nisip numai bun de cafea dune galbene unele în spatele altora un deșert și un punct în mijlocul lui în care te rotești pierdut însetat un deșert din cafea uscată cu miros de febră soarele arzînd cu flăcări lente peste pieptul meu pierdut și însetat fără vreo urmă fără vreun semn care să mă scoată spre apă privirea ei secase mîinile uscate ca niște copaci fulgerați hainele verzi nu mai încălzesc din bascheți curge în continuare nisip și miros incurabil veneau caravane interminabile ca niște procesiuni luna fierbinte și albă reflectîndu-i înfățișarea scalpul tuns zero se vedeau venele un fel de plasă de prins vise cu ochiurile prea mari erau cobre pe covorul din sufragerie și am făcut dragoste fără să ne pese nu știam ce culoare ce miros are inima nazi nu știam ce proprietăți are moartea nu știu ce culoare ce miros au gîndurile tale acum nazi girl dar cobrele au mușcat au mușcat au mușcat

.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!