Mă las îmbrățișat de vînturile toate, zăpada înghite toată tinerețea mea.
Mă imbăt cu albul violet al nopților curate, eu singuratec fug din calea ta.

Simt vraja înghețată în mine de când mă știu, mă resemnez cu clipa care moare.
Înconjurat de vise troienite în pustiu, eu mă aplec să ating pamântul cu o sărutare.

Nevinovat de focul violet ce-mi stă in drum, aștept și eu să vină o nouă primăvară.
Din care tu devii un nor de vînt si fum, ce mă topește cîte puțin în fiecare seară