Suflă vântul pritre mii de buzunare
Ciuruite toate de razele de soare.
Jerpelit la trup cu sufletul de aur,
Mă prind de un fulg de cer ca un balaur,
Cu capete tăiate de pitici.
Dar simt cum praful de ocară e tot aici.
Ca nestemat de timp al celor mici.

Visarea mi-e furtună în marea cu talazuri.
Ce îneacă clipele murdare în necazuri.
Tu mă îmbeți cu cântec de sirenă.
Nevinovat de atâta fericire dintr-o venă.

Mă arunc cu vulturii în hău,
Ca să privesc la bine și la rău.
Adorm adânc cu trupul în visare.
Puterea mea e doar un val de mare.
Ce te coboară sau poate te ridică.
Dar timpul ce vine te lasă fără frică.