Tunul a tras în plin în inima mea.
Au zburat toți fulgii din zborul meu.
Vlăguit de atâta putere mă frâng.
Dar deodată cu tine mă strâng.
Din cer atârnă o coadă de curcubeu.

Iar pe frunte îți rămâne înfiptă o stea.
Vai mie de dorul fără noroc.
Cad fulgi din neant peste crucea de foc.
Te ating doar cu gândul în unda de șoc.
Când spațiul tău plecat rămâne pe loc,
Te caut cu toată atingerea oarbă.

Vorbele tale adesea ascunse prin iarbă.
Mă aruncă în furtuna timpului meu.
Mă adun munte din mare mereu.
Unde ești tu? Unde sunt eu?