va veni cîndva o cu totul altfel de zi
cînd vîntul va bate și n-o să-l pot auzi
de-azur va fi cerul și n-o să-l mai pot vedea
bucurie, tristețe nimic nu vor mai însemna…

n-o să mai pot să rîd, n-o să mai pot să pling
n-o să mai am putere în brațe să te strîng…
nici pe tine rîzînd n-o să te mai pot vedea
nici cu vorbe grele n-o să te mai pot certa…

nimic nu voi mai știi, nimic nu voi mai fi
nu-ți voi mai putea scrie în veci poezii…
n-o să te pot striga, n-o să mă poți auzi

și vîntul va bate cînd lin cînd mai tare
și vremea va curge fără-ncetare…
soarele se va întrece în strălucire
dar eu nu voi mai fi decît nălucire…

o să-ți mai bîntui doar prin amintire…