Scrisorile de-odinioară
Le-am azvârlit în foc, și-acum
Cenușa lor mă înfioară,
Mă înfioară-al lor parfum.

Profilul tău ca-ntr-o estampă,
Cu blondul păr pe umeri goi,
Mă urmărește... Suflu-n lampă
Și-adorm ca să visez de noi.

..............

Înfrigurat, aud la spate
Un pas, din amintire smuls:
Tresar, o, ce lugubru bate
Pendula monotonu-i puls.

Halucinat mă-ntreb, au cine
Acele rânduri să fi scris?
Sângele tău îmi arde-n vine,
Durerea ta mă doare-n vis.