Așa de multe am strâns într-o valiză prăfuită,
Așa de multe amintiri, emoţii fără limită,
Atâta zbucium fără rost, creat doar din confuzii,
Atâta liniște a făcut, să tragem prost concluzii!

Așa de multe primăveri au înflorit castanii!
Și ce uimiți priveam timid cum izbucnesc vulcanii.
Atâtea simple bucurii s-au așternut domol în suflet,
Dar pentru mici copilării, am șters facil un zâmbet!


Așa de rar privim acum spre o valiză veche,
Ce-a strâns în ea un singur glas, a două suflete pereche!