Au venit la-nceput turcii
Și-apoi oricui a prădat
I s-a scris că-i turc.

Au lovit întâi în clopot,
Nu puteam să nu surzească
Seara, când se prăvăleau
Înspre sat chemările.

Și s-au ars ceasloavele,
Nimeni să nu se împace
Cu un gând rămas al lui
Lângă ceasul de trădare.

Au călcat cu cisma-n vatră
Focul l-au schimbat în scrum
Și izbiră în cetate
Și cu tun și cu blestem.

A căzut în praf cetatea
Dar rămase temelia.
Semnul viu pentru gândire.

Dar rămase temelia.