agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4237 .



Buna Vestire
poezie [ ]
din Declarația patetică

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Miron-Radu_Paraschivescu ]

2010-06-16  |     |  Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil



Veți recunoaște, desigur,
că burta rotundă a unei femei însărcinate plimbându-se prin Cișmigiu
seamănă leit cu invoalta coadă a păunului.
Și m-am întrebat îndelung asupra acestui lucru,
am privit fețele de curcubeu ale cozii păunului,
dar el își purta coada simplu, firesc,
(e o poveste neadevărată că păunul e mândru de coada lui)
mult mai mândre decât el erau viitoarele mame.

Ele își purtau culorile strălucitoare pe dinăuntru
și toată lumea le vedea
fiindcă toată lumea privește cu priviri roentgen o femeie însărcinată.

Sunt privirile ce i se restituie și pe care ea le-a cheltuit
femeiește, zi de zi, pe nebăgate de seamă,
fiindcă femeile privesc bărbații luând aminte cum își poartă ei gesturile,
obrazul, tristețea, trufia,
ele privesc cu niște priviri roentgen ce merg până în fundul sufletului
și, dincolo de orice aparență, ele citesc
misiunea secretă a fiecăruia din noi.

Fiindcă fiecare din noi purtăm o solie,
avem ceva precis de făcut pe lumea asta,
ceva măreț, unic, de-ndeplinit pe lume,
(și chipul cum fiecare din noi zâmbește, privește, se mișcă,
gesturile cele mai neînsemnate în aparență,
tot ce e mai aparte sau mai nebăgat în seamă la fiecare din noi
conține lucrurile cele mai importante și mai esențiale).

Și tocmai de aceea sunt femeile.
Femeile din toată lumea
care ne privesc.
Ele ne privesc, și tac, și se întreabă (și ghicesc):
”Ce poartă omul acesta în lume?
Ce aduce el în lume, ce anume
care să nu fie al meu?”

Și femeia își pune în joc toate darurile, toată priceperea,
tot farmecul ei femeiesc
ca să prindă și să posede toate mesajele secrete ale bărbatului.

Dar eu vă spun:
Să nu vă pese!
”Laissez faire, laissez passer*!”
Lăsați mesajul vostru să meargă spre pântecul femeii voastre!
Lăsați femeia să vă surprindă toate dorințele și toate misiunile pe care le aveți
de a realiza ceva măreț și unic pe lume
(fiindcă ea nu va face decât să vă ajute să le duceți la bun sfârșit),
fiindcă nimic nu poate fi mai măreț și mai deplin
decât un om.

Și asta-i opera femeii, care face
ca toate misiunile bărbatului să se preschimbe într-un om viu, în carne și oase,

într-o lucrare unică a vieții.

Iar voi veți răspunde astfel
năzuințelor dintotdeauna ale femeii
care le va purta mândră, în văzul tuturor,
ca un păun ce-și plimbă legănat
coada invoaltă în zeci de culori.

1943

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!