agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2432 .



ultima glossă sub Calea Lactee
poezie [ ]
solomonar sortit

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [viorel-dona ]

2010-06-28  |     | 



Solomonar sortit să caut ape,
Acesta-i, poate, ultimul popas
Pe drumul șerpuit înspre agape
Când viața asta nu mă mai încape
Nsc o fântână, ca un bun rămas,
Și las menirea altora, să sape.

Pe umeri port tot greul unei cape
Ce n-am pătat nici când mi-era mai greu,
Mă rog,la judecată, să mă scape,
De portul ei, și-n tremurări de pleoape,
Să nu mai fiu, iertat de Dumnezeu,
Solomonar sortit să caut ape.

La cap de drum, fântâna asta-ți las,
Să o săruți pe buza de răcoare,
Inelul ei, un ort de parastas,
Să-ți fie adormirea unui ceas,
Zâmbind spre întâlnirea viitoare,
Acesta-i, poate, ultimul popas.

O glossă ca un foșnet lung de clape,
La ultima fântână-ți las cu, cu drag,
O filă de sfârșit a unei mape
Rămasă tristă, peste cozi de sape,
Ce îmi deschide poarta, peste prag,
Pe drumul șerpuit înspre agape.

Nu vreau ca întunericul să-ngroape
Un trup ce-a ars slujind eternul foc.
Vreau cu cenușă urna să se-adape,
Nu voi ca viermii trupul să-și îndoape...
Acum închei al vieții mele troc
Când viața asta nu mă mai încape.

Odihna mi-o doresc ca și Atlas,
S-a încheiat decada cea promisă,
Jocul de cărți l-am încheiat cu pas,
Spre nord, timona-am pus în capcompas
Iar pentru tine-n sunete de missă
Nasc o fântână, ca un bun rămas.

Sunt mărunțiri în mine ca sub grape,
Din calea ce-am urcat mai e o stea,
Mai am de mers vreo douămii de șchioape,
Oglinda care sunt azi stă să crape
Și din argintul care oglindea
Azi las menirea , altora, să sape.

Azi las menirea, altora, să sape,
Nasc o fântână ca un bunrămas
Că viața asta nu mă mai încape,
Pe drumul șerpuit înspre agape
Acesta-i, poate, ultimul popas
Solomonar sortit să caut ape.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!