Cand ma cobor cu gandul prin timpuri inapoi
Vad cum stateam in iarba de mana amandoi,
Coline moi pe tine, descopeream si vai
Ascunsi de'amarul vietii, de griji si de nevoi.

Ne sarutam in noapte, in aer, pe pamant
Ne atingeam pe buze, pe suflet si in gand
Cu flacara privirii, cu pasiuni de sfant
Ne'ntelegeam din gesturi si fara un cuvant.

Perna moale de frunzisuri, vantul lenes rasfira
Mana mea plina de simturi prin parul tau trecea
Prima luna, ca un paznic, falnic noaptea o pazea
Iar a doua tremurata si timida, din lac lumina.

Muzica naturii toata, stransa'n melodie veche
Cate-o broasca, cate-un greier, ne-o cantau pe la ureche
Eu haiduc si tu fecioara, ca'ntr-o balada straveche
Gura mea pe intuneric, gura ta gasea pereche.

Miros cald pe gatu-ti moale, ma invaluia'n uitare
Si ma dezmierdai cu glasul si cu vorba'dormitoare
Iar din pieptul tau fierbinte o suflare arzatoare
Iesea sa-mi incinga mintea si inima doritoare.

Si eram nebun dar, nebunia pentru tine
N-are leac de vindecare, si de trece tot ramane
Nu are icoana sfanta la care sa se inchine
Doar tu esti cea care poate, boala lunga s-o aline.

Daca imi revin din visuri, doar in cateva clipiri
Ma privesc neclar cu ochii, pierdut intre regasiri
Si iubindu-te odata, intr-un val de naluciri
Te ingrop acuma rece'n cimitirul de-amintiri.

Fara ca macar o vorba de adio sa-mi fi spus
Fara sa te uiti ca dorul in genunchi mi l-ai rapus,
Si astept tacut sfarsitul, in iluzii descompus
Sa-mi adun sufletul care, dupa tine a apus.