desăvârșite
curg în amurg
de sub tâmple
gânduri

îmi plac poveștile cu viață
de dimineață
pe scara mea a căzut
o pană de pajură

semințele cu miez au rodit
pana fericirii e-n cupa roșie
cei care s-au pripit s-au risipit

în botezul cuvântului
fără de început
și fără sfârșit
ne-am pus pe umeri darurile
din care-au crescut aripile

luând vaporul
spre arhipelagul de mâine
păstrez gustul de alge și mireasma țărmului

ploile de julie
vântul prielnic de august
aștern de-un septembrie senin

niciodată n-am pecetluit atâta plin
soarele coboară după zidul cetății
clipa cântă de bucurie
în mijiri timide
prima stea








Constanța, 1 august, 2010
(de vindecarea lunatecului)