agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-08-19 | |
E lung pământul, ba e lat,
Dar ca Zamfir de ofticat Un altul, pe-astă lume nu-i, Și-avea o soață, - soața lui - În fața trenului s-o pui Că nu-i păcat! Și dac-a fost bătută des, Desigur, voi ați înțeles, Că dintr-al dinților șirag, Vreo patru i-au rămas pe prag Și pân’ la urmă tot cel drag Mi i-a cules. El, cel mai drag, ca un bujor, Ajuns plutonier major, Cu gânduri bune, gospodar, A-ntârziat la un pahar, Și soața l-a croit c-un par, Cam repejor. Dar au venit iar vremuri noi, Zamfir plecat-a la război Și a trecut de-atunci un an, El luptă în Afghanistan, Iar dânsa umblă c-un golan Sau chiar cu doi. N-ar fi știut Zamfir pe veci Ce party-a fost la el în beci, Dar gemeni negri, cu păr creț? A altoit-o c-un hârleț Și-apoi a-nchis-o în coteț, Cu gesturi reci. Și-a zis Zamfir: să fiu nebun Și să devin ghiulea de tun De n-am să fac din ea model! Va sta ca pușca în rastel, Nu va mișca în front defel, Atât vă spun! Și, ca pedeapsă, a jurat C-o pune-ntruna la săpat, De câte ori călca pe bec! El spumega ca un berbec, Dar nu era deloc zevzec, Doar ofticat. Și-a dus-o colo, peste deal, El bea o țuică, sus, pe mal, Cronometrând-o liniștit! Odată dânșii s-au iubit, Dar șarpele i-a ispitit În așa hal! Săpa tranșeu după tranșeu, El sta de pază ca un zmeu, Și nimeni n-a știut vreodat’ Pe dealuri, cine a săpat, Și oamenii au invocat Vreun OZN-eu!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate