agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-08-29 | |
Ruine străvechi se surpă sub aspre răscoale
Lăsând în beznă lumina drumurilor tale reale Cusute cu speranțe și-mbătate în curative ape, Când simțeai doar a lor dulce mireasmă Pierdută acum pururi sub contururi de fantasmă. Pribegit prin tainice însingurări presărate de praf Urmând aceeași cărare pe străzi din alt paragraf, Îți pierzi conștiința, ești însetat – universul e abandonat; Și auzind șoapte colorate cu un cruțător sarcasm Doar rătăcești prin deșerturi ce seamănă marasm. Disperarea își ridică fumul și dinlăuntru țipă Cu nemărginite forțe, și colbul îl disipă Peste ținutul pe care pășești în absolută derivă Și îl așterne impasibil într-o utopică arhivă Avidă după anxietăți pe care le digeră – Cheile nu o închid, viforul nu o fulgeră. Tremuri înspăimântat de sihăstrie și-necat de nisip, Nerecunoscând întinsul vid sau măcar propriul chip, Te afunzi în pământul încins, pregătit să renunți; Când încui sufletul crescut cu primii peri cărunți Zgomotul infernal al unei simple brize te trezește, Ochii-ți întâlnesc albastre oaze ce soarele le încălzește, Palmieri a căror umbră e vopsită cu ciripiri de nădăjduință Și arbori infiniți născuți din sterpe pământuri aurii, Dar când te apropii praful te îneacă în estompate iluzii, Visul e departe, spulberat în cioburi de anevoioasa nirvana Acolită cu nestăpânita dorință de dispersare a fetei morgana.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate