aici lumina stă să cadă
peste urechile noastre dezlănțuite
ordinea se restabilește la cântar
de sub pleoapele curgând săltăreț pe sub mese
tu stai în dreapta
tu bărbia puțin mai sus
să ți se vadă culoarea ochilor
tu

a ieșit ieri un saltimbanc să-și
ducă la ghenă găleata cu nefolosințe
picior după picior
drumul aluneca sub el tot mai flămând
de pașii săi cumințiți

tu treci acolo
nu mai bâțâi atmosfera că nu e timp
trebuie să mergem să ascultăm
ce se mai întâmplă prin lume