văd în ceață
pentru că-mi arunci în ochi
de cel puțin trei ori pe zi
praful vorbelor tale
nemulțumită de aportul meu
în sânul familiei

la fel ca tine
toți cei pe care-i întâlnesc
pe calea neasfaltatelor purtări
dau praful din năduful vieții lor
spre ochii mei fără perdele

batistele care-mi tot șterg ochii
au culoarea prafului
deși par întotdeauna curate ca noi
în plus au ceea ce îți place
parfumul

cu două degete
îmi frec amândoi ochii deodată
privind mai întâi spre tine
clipind apoi ca semaforul intermitent
mă asigur că nu am vedenii
apoi rup în două bastonul alb
e totul clar
gata cu ceața