Esti tot ce poate fi frumos la mine-n gand,
Campia mea cu flori, pe care vantul o saruta,
Cand pe deasupra se rotesc in cercuri frematand,
Albastre pasari, ce zborul intre ele-si imprumuta.

Si te iubesc si te ador si te stropesc cu roua,
In dimineti cand zorii se topesc in rasarit,
Iar stelele se sting incet, sub pleoapele-amandoua,
Facandu-ma sa inteleg, cat te iubesc, cat te-am iubit.

Ti-am dat un nume si-am invatat cum sa te strig,
Cand florile-si imbraca, petalele in mantie de seara,
Port nebunia-acestui crud si rece sambure de frig,
Din care tu-nfloresti, a nu stiu cata oara.

Pe treptele acestei vieti, mai pot urca spre mine,
Sa-ntreb de tine si sa-ti dau, iubiri nemuritoare,
Esti tot ce poate fi frumos, din tot ce-mi apartine
Si trec adesea printre ganduri, sa-ti daruiesc o floare.