I-am spus că scriu enorm sunt clipe
în care măsor lumea după mine iar lumea e a mea
și am făcut greșeala să-i descriu și ambianța
camera mea cu cele 2 scaune (alb unul altul gri)
și despre faptul că eu scriu la geam;
oh nimeni nu mă cercetează nu mai vine nimeni
și de când toți m-au părăsit e un noian de ani;
pe urmă ies pe stradă și sunt searbăd;
i-am spus și acest lucru: surâdea
m-a scos din minți surâsul nu lumina din ochii lui;
și-n timp ce îl urmam s-a spart oglinda;
atunci am înțeles că pot pleca
lăsând deschisă ușa; în urma lui poate intra oricine, oricând
poate ceti aceste file; unul anume poate continua.