Era odată când puteam,
De mă gândeam la tine
Să știu cât timp a mai rămas
Pân' vei veni la mine.

Acum de tot ai dispărut
Și mi-este așa greu,
Când știu că poate niciodată
Nu vei mai fi la pieptul meu.

Îmbrățisarea de pe urmă,
Pe mine m-a distrus
Dar vreau să-mi amintesc
Plecarea cu-un surâs.

Deși înlăcrimați ni-s ochii
Și plini de supărare,
Să nu crezi niciodată,
Că ești ca și oricare.

O floare preafrumoasă
Pe care o iubesc,
O floare lângă care
Aș vrea ca să trăiesc.

Dar supărarea-i mare
Și plângem amândoi
Și regretăm cuvinte,
Sub nori negri de ploi.

Iubirea ce ți-o port
Nu se va șterge-așa,
Cand ziua apărea
Iar steaua ne-apunea.

Veni-va noua noapte,
Veni-va noua zi,
Când totul va fi bine
Si noi ne vom iubi.