agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-01-11 | |
E lănțișorul, e ultima stea!
Un cer s-a dărâmat pe ea! Luate fiecare-n parte, Þi-am creat o-ntreagă carte! În toate cele nouăzeci și patru! Mă amăgesc, e doar un cadru! Așteptam să vii înapoi! Pentru totdeauna iar în doi! O poveste-a fost, de necrezut, E-acea speranță, uitată de demult! Zi-mi, ți-am arătat că pot? Îmi e suficient un scop! Eram noi doi, iubirea noastră! De noi cladită, acum nici că-ți pasă! Încercam a face versuri! Nicidecum eu, fără dresuri! Acele gânduri le-am ucis, Că pot mai mult, tu ești convins! Ești doar tu, a mea iubire! Sinceră am fost în amintire! Þi-am dat tot, tot ce-i mai bun! Vorbe dulci, o viață de nebun! O să mă uiți, sunt ferm convinsă! Legi tu o altă inimă stinsă! Un alt scop vei găsi, o nouă misiune, Mă întrebam, între noi a fost pasiune? De ce oferi speranță și iubire? E drumul tău lipsit de regăsire! Plutesc ușor, vorbesc de tine, O lume goală lăsat-ai tu în mine, Eternă va fi a ta amintire, Zuluf de fier găsesc în a sa zidire! Îți mulțumesc, mi-ai oferit tot! Iubi-te-am singură, dar astăzi nu mai pot! Decizia luată aleg să ți-o respect! Eram pierdută, lipsită de prospect! Dus-ai cu tine tot, pe risipite, În veci pierdută e a mea virtute, Credibila și crunta realitate, A ta am fost, a ta femeie, Totdeauna și de-acum în vecie! Tu? Fi fericit, fi bine, fi cum ești! În tot ce faci, iubește că traiești, E timpul tău, nu te pripii! Gheața va plânge privindu-te-n ambiții! Ridică-te, fi tare măi băiete, Alungă norii și apoi zâmbește, Mai e un pic și-ajungi la reușită! Acordă-ți timpul, clipa cuvenită! Credeam în tine, ori în amândoi, O luptă, pierdută-n clipe de război! Speranța, un vis uitat de noi! Tu poți, la fel am fost și eu! E luna ce-o-mpărțim mereu! Logica și smerita conștiința! Viața mea acum, egală cu suferință! Adună-ți tu puterile, Limpezește-ți gândurile, Elanul tău e-un răsărit, Răbdarea mea e infinit! Încearcă să te dorești pe tine!, Un singur sfat, prefă-te c-ai uitat de mine! A fost frumos, e adevărat, Fărâme de vis noi am creat! O lume potrivită nouă, Sălbăticie fără rouă! Toate aceste poezii, Felii din dorul de-a iubi, Răspunsuri așteptate, Un gol,în realitate! M-am străduit, am încercat! O lume nouă ți-am creat! Stelele, soarele și luna, Dorul, iubirea și eu una, Am creat acest volum, Regăsite poze din album, Noi toți ne-am rugat! Un drum bun ți-am creat! Ură nicicând n-a existat! Iubirea ta, amarnic m-a marcat! Totul așa am transformat! Aceste poezii vor fi de neuitat! Căutat-am eu prea mult! Acel zâmbet de demult, Þi-am zis adio de-atâtea ori! Era atât de greu să văd cum zbori! Înteleg acum că din iubire, Un suflet lași pentru a sa fericire! Bine-ai ajuns în lumea ta! E ce-mi doream mereu, liniștea ta! Stelele care mi le-ai dăruit! Credeam că reprezintă infinit! Stelele care înapoi ți le dau! Iubire, dor și suferința au! Te-ntrebi oare ce nu înteleg! E transformarea acestui verb! Vreau, nu vreau, atât de simplu, O conjugare sau doar un titlu? Iscălitură tu ai pus! Inima-n secunde mi-ai răpus! Umilită m-am simțit! Bufon de circ am îndrăgit? Indulgență am cerut, Merg tot timpul în trecut, Esențialul a rămas, Reușit-am să ies din impas! Eronată a mea gândire! Ultim gând înainte de despărțire! Iubesc, te voi iubi mereu, Mă-ntreb într-una de ce eu, Iubesc și de nu mă mai vrei! Eroic am luptat cu ei! Iubesc chiar dacă eu știu, M-ai aruncat într-un pustiu, Poeziile toate înșirate, O parte din visata eternitate, Silabisește-le toate, În ele sunt ale mele șoapte! Blocată în timp eu nu mai sunt! Iubești, pot să-mi doresc mai mult? Lipsa ta va fi prezentă, Suflarea îmi este absentă! Ai fost tu acel bărbat, N-am fost eu ce-ai căutat! Ușurel, iubirea mea! Oh, tu ce-a dintâi, lumina mea! Fetița ta, tu îmi ziceai, Atâtea vise îmi faceai, Cruda-i fost tu, tu despărțire, Mi-a arătat din nou iubire! Iubire, lacrimi și clipe epice! - Aripi frânte-n mii de bice! Învățăm mereu cuvinte, Făurim tărâmuri sfinte! Urcăm noi pe-acele trepte! Reflectăm la gânduri drepte! Ascultă-mă, nu-mi pare rău! Tu știi bine, lănțișorul e al tău! În seara aceea ți-am jurat! Noi doi o lume-am încheiat! Îmi țin acea promisiune, M-ai învățat să cred în mine, Acceptă-l acum înapoi! ! Amintește-ți mereu de noi! Du-l în mare acest volum, Irosește-al meu parfum, O viață ai, trăiește-o,fi nebun! ! |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate