Fara sa stim
Crezi oare ca iubirea poate sa traiasca,
In templul unui suflet ravasit,
Daca sub pleoape-ncep usor sa-mugureasca
Frumoase lacrimi ce trecutul i-au ranit?
Coboara treptele spre templu si te mira,
Cum a ajuns singuratatea-n el regina,
Cum timpul prin oglinzi, ramane si se-admira
Si mult prea des cu buzele mele suspina.
Nu sunt lumini, doar lumanari ce ard mocnit,
Cu fumul cenusiu pe ziduri sangerande,
Si nu mai stiu in care clipa m-am ranit,
Privind cum viata printre riduri se ascunde.
Crezi oare ca iubirea, poate-avea trecut,
Chiar daca visurile-n doi se pierd in van,
Fara sa stim in care zi ne-am cunoscut,
Cate-anotimpuri sunt cu noi in fiecare an?
Noapte fericita !