Herghelia caiillor sălbatici.



Masele populare,
din lumea mare ,
se îndreapătă spre demonstrare,
o zi mohorîtă fără soare.

De ce aș merge să demonstrez ?
pentru un popor,
ce nu știu nici măcar cum să-l stimez ?
Acolo pisica-i faraon ,
mortul împodobit cu pomadă veșnică de baron.

Praful amintirilor mele este încă neșters,
cînd și noi strigam din mers ,
pentru o viață mai bună ,
romănului rămas acasă în urmă.

Acum țara-i un haus-caus,
ca herghelia sălbatică ,
în dezmăț și nechez
iapa tuturor öi nimeni stăpăn la mînzul semeț.