agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 753 .



împăratul albinelor
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [muraru ]

2011-03-21  |     | 




cât despre bunicul
atunci când nu făcea biciclete de lemn
butuci de roți de care obezi restul
piese de șah ferestre și uși dușumele
atunci când nu punea dinamul ăla să se învârtească
purtat de ape
să ilumineze satul
de nu se mai pomenise așa ceva decât hăt departe
în orașul cel mare
nicidecum în decrepitele târguri din jur
asta pe vremea când întunericul mai era încă
al strigoilor
atunci când nu avea treabă cu tractorul
alt lucru de neînțeles prin părțile locului
cu batoza ori cu triorul
când n-avea de ferecat pietrele de moară
și nu avea de făcut pălincă
cu cazanul acela adus special pentru el de frații blumm
chiar de la viana
atunci când lipsea eram sigur
că se făcuse foarte mic și că umbla prin stupi
așa de pamplezir din obișnuință
refugiindu-se o vreme
din prea agitata lume a oamenilor
care până la urmă părea făcută
chiar pe măsura lui
căreia îi chiar aducea îmbunătățiri
atunci când se nimerea să-i fie la îndemână
în acest rai al albinelor
despre care știa atât de multe lucruri
încât nu se putea să fie altfel
ori că era laolaltă cu ele
undeva prin ierburi prin pomii în floare
de unde
ca un stăpân deplin ce le era
le tot trimitea și le tot chema
rânduindu-le munca astfel încât
să nu se irosească nimic
din proverbiala-le hărnicie-
dacă așa ceva poate să fie cu putință

venea apoi ostenit
intrându-și în sfârșit în propria piele
și le chema să i se așeze pe frunte pe mâini
lăsându-le să se încredințeze
că nu este vorba decât de cealaltă înfățișare a lui
cea omenească cea de toate zilele
așa cum fac fiarele cu propriii pui
ca să-și pătrundă unii altora mirosul
ca să se convingă pentru încă o dată
cât de al celuilalt este fiecare
ori pur și simplu neputând trăi de-acum altfel
atât el cât și ele

chiar dacă multora li se părea ciudat
multora dintre oameni
și poate că și dintre albine
deși despre ultimele
ți-e greu să crezi un astfel de lucru
care ține mai degrabă de neștiința oamenilor
decât de înțelepciunea mai mult decât inginerească
a acestor ființe
ceva ce bunicul lăuda în primul rând
cum nu l-ai fi putut auzi lăudând
nimic altceva
el care cunoștea despre atâtea

se comporta însă
așa cum îi stătea bine unui adevărat
împărat al albinelor
și ele păreau cât se poate de mulțumite
de acest lucru

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!