norii se alergau dimpreună, își batjocoreau hăitașii
un fel de tării slabe sau prea mult ascuțite
în marginea firii de sus.

câtă vreme tu mă strângi de nas
până se colorează mirosurile, mentolate
întrebând mirate mintea de ce.

parcă ai întreba babele cum de se strecoară cioara
cu trupul ei enorm și negru
(o scorbură zburătoare)
în cuibul ei mic.

așteptând o scurtă profeție.
așteptând o eliberare .
o altfel de bruiare a simțurilor
în doina huruitoare a ploii
din care, ultimul, sleit de puteri, nasul s-a desprins.