Stră-coborârea poetului în moarte

Și dacă o să mor nu am să mor de tot
Rămâne din mine o sfărâmă
ÃŽnchisa-ntr-un nepot.
De care el săracu nici măcar n-o să știe
De unde așa neliniști și furie
Apoi el o să aibă la rându-i un nepot
În care eu cu sevă o să mă trag de tot
Și după generații o să înviu la loc
Adus de Domnul - propriu-mi nepot

Așa cum port în mine la rându-mi ca un mir
Un rând de străbunici fără de șir.