asta e seara în care vreau pot
dar îmi e prea lene
mi-am pierdut somnul la un fel de joc copilăresc
cu nu știu câte cuvinte legate la ochi
pornite într-o luptă de potriveală cu mine

merg desculț pe o cărare de ciment
în față luna în spate un smoc de iarbă
cu disperare trag dintr-o țigară ca dintr-un sân
sterp de mamă și vreau să nu mă știe tata că fumez
la fiecare secundă mă prinde și-mi dă peste față
până mă satur închid geamuri uși mă trag în mine și uit
iar el îmi zgârie tocul precum un cîine turbat de frică

e așa liniște
aud plămânii cum se afumă
prima dragoste ghemuită pe o bancă de liceu
sughiță lângă un scaun cu trei picioare
iubirea făcută cuib pe lânga ea trage de mine

până mă rup bucată cu bucată într-un petec
de pământ