aveau hainele suflecate până sub umăr
mâncau cu mâinile goale
fără tacâmuri
își umpleau pumnii
ca doi vagabonzi
oamenii nu treceau pe lângă ei pur și simplu
se opreau să-i privească
seara erau mai mulți
cei doi înfulecau porții de iubiri
iubirea nu-i sățioasă

îmi venea să-ți desfac pieptul
și să-ți înghit inima
să-mi înnod mâinile și picioarele mele
de mâinile și picioarele tale
ca o bârnă de fier sudată una de alta