Guvernanților pentru " atenția " pe care o acordă sănătății.

În sfârșit, s-a pus pe roate
Și reforma-n sănătate:
Problema, mult discutată
A fost iute rezolvată
Radical și dintr-o dată
Foarte simplu : prin co-plată.
Așadar au fost salvate
Bugetele rarefiate
Din casa de sănătate
Care sunt mereu mâncate
De obscure-activități
Cu alte priorități.
De-acum știe orice bolnav
Chiar dacă-i destul de grav
Că dacă vrea să trăiască
E musai ca să plătească
Din buzunarul personal
Orice serviciu medical
Peste pachetul minimal
De servicii acordate
De casa de sănătate.
Dar când bolnavu-i strâmtorat
Și n-are bani de aruncat
Este amabil îndrumat
Să facă o asigurare
De sănătate, pentru care
Plătind o sumă oarecare
Își asigură anual
Înc-un serviciu medical.
Treaba, astfel plănuită
Pare-a fi bine gândită
Dar se pune o-ntrebare:
Dacă bietul bolnav n-are
Bani pentru asigurare
Sau pentru co-plata care
Il arde la buzunare
Ce-i rămâne de făcut?
Să-și atârne-un laț de gât?
În acest caz, cine-i de vină
Și cui să căutam pricină
Când, oricărui salariat
I s-a oprit lunar, de Stat
Cota pentru sănătate?
Aceste lucruri sunt uitate?
Mai mult, chiar de-i pensionar
I se oprește, tot lunar
Din pensia lui nu mai mare
Ca un timbru de scrisoare
Cota care, zice-se
Reprezintă CAS...
Omul deci, cât timp trăiește
Plătește și iar plătește
Sperând că de s-ontâmpla
Și se va-mbolnăvi cumva
Statul îl va ajuta.
Dar nu se-ntâmplă așa...
Îngrijorați deci, ne-ntrebăm
Trebui' să ne spânzurăm ?

Atunci când și speranța moare
Nu mai ai nici o scăpare.