Munții cu ai săi umeri, par fără de sfârșit,
Totuși aceștia sunt greu de cucerit.
Au un păr foarte des de brazi,
Dar defectul lor este că par cheli, azi.
Greutatea lacrimilor pe ai tăi ochii îndurați,
Deranjează, ca si roua zgariând dureros corola florii, marți.
Deschizătura în gheață, crevasa,
Este foarte periculoasă.
Dar fără ea,
Muntele n-ar putea respira.
Uită-te la ele !
Nu toate sunt rele,
Privite,
Ca bunele aspecte.
Nici muntele cu a sa înălțime,
Nici picătura cu așa greutate,
Nici muntele cu ale sale capete,
Nici crevasa cu a sa adâncime.

Așa că tu, ... de ce să te consideri atât de rea,
Dacă aceste lucruri le prefer în lumea mea ?