Întuneric,este întuneric
Si-n beznă se-nfiripă-o lumină
Nu vreau s-o văd, stiu ce-i aceea
Întoarsa-mi privirea spre negur
Să-mi recapăt ideea, lumina sa fie cheia?
Mă zbat, ochii mi-s închiși,
pășesc nesigur.
Nu vreau s-o văd, nu!
Mi te-a răpit de zeci de ori,
Mă simt rau, mă slăbeste,
gându-mi e sec,e stors.
Un fragment, doar atât am
Îl deformez, îl întorc pe dos,
O bandă veche,prăfuită, rulează-n chip si fel,
Dar nu-i la fel...
Călcând pe smarald, m-a apropii de tine si... tac, imi este teamă de vorbe, de șoapte
Ș-apoi de prisos găsesc a vorbi,
De ajuns o privire ș-un surâs
Cuvintele-s mici, pe lângă scântei,
Scântei ce sar din priviri.
Ș-apoi, se sting, se sting în lumina ce-mi năruie visul.
Întuneric, vreau întuneric...