|
RADIO Agonia
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ ​recviem pentru o inutilitate lascivă străpunsă de neobositul trident al lui neptun
￭ dialoguri blindate, el È™i ea în era pixelilor
￭ Volum premiat la "Zilele Eminescu"
￭ Temeri sclifosite
￭ EXplicaÈ›ie
￭ exodul
￭ cum să alergi din toate puterile ca să rămâi pe loc
￭ Când voi păși afară din trup È™i din timp
￭ sora
￭ Post scriptum
￭ câte nostalgii poate stârni un banal creion!
￭ o persoană din È™ase
￭ Ab ovum
￭ poem după ce ai citit ocean vuong
￭ Să iubeÈ™ti ca È™i când ai muri
￭ Fotograful de suflete
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
poem douămiist
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Ștefan Petrea [oceanul ]
2012-05-04
| |
rostesc vorbe pe care nu le aude nimeni
nu le mai aude nimeni
nu știu să mă renasc lovind cu ciocul
în găoacea oului cuvîntului
stau închis în aproape sfera rostirii
puțin lunguiață să încapă picioarele gîndului
imaginația paște ca un cal bătrîn
o iarbă ce nu mai este verde
nimic nu-mi stă stavilă cu excepția propriului Eu
ce nu găsește nimicul din vremea aceasta
să-l roadă de tălpile Domnului cele bătute în cuie
doar doar s-a plămădi un poem douămiist
 |
|
|
|
