din punctul de-nceput de timp mă privești
din ochi ce vede-năuntru și-afară
ca marginea mărilor te-mpresoară
ecouri din Eden și patimi lumești

pe-aceeași scară destinul coboară
și urcă-n parfum și culori câmpenești
în voluptăți domoale plimbă-n calești
ondine și elfi cu trupuri de ceară

oglinzi târzii în chip solemn și mistic
răsfrâng în inimi zbucium frânt de linii
un port sonor ți-e trupul licăr rodnic

țărm răsucit din umbre și din funii
nisip de aur prinde-a curge-n ornic
când tulburi cu nurii cercul luminii