agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-06-28 | |
„m-au călcat oameni, animale, mașini, biciclete, sănii, păsări, reptile,
nu le-am înțeles sensul” citez cuvintele trotuarului deduc că nici sensul propriei existențe nu-i era clar destul de ciudat pentru o viață lungă, plină de gropi. știa, cu siguranță știa, că amintirea îi va fi ștearsă pentru totdeauna, așa s-a destăinuit singurului ascultător al poveștilor, singurului trecător care-i înțelegea limba. și, mai ales, tristețea. avea ceva grav în vorbire, o înțelepciune ascunsă muritorilor, știa că împărtășirea aceasta nu are sens, spera că pașii pe care i-a susținut să-l imortalizeze-așa credeam- și mi-am notat vorbele. s-au adunat excavatoarele, buldozerele, muncitorii, pentru a lărgi strada pe care nu mai încăpeți! moartea-mi va fi ușurare transportului, amintire fi-vor cuvintele mele pe care ți le las testament! în gura de canal oamenii au pus un trunchi de copac, să nu cadă vreunul neatent, sau băut, sau un copil nesupravegheat, bătrînul trotuar strănută gîdilat de rădăcinile ce-i pătrunseră țevile înfundate -le simțea parte din trup, avea o relație specială cu băieții de la vindanje- mi-am notat cu atenție înțelepciunea, bîrfele, fabulațiile, apoi amintirile de cînd eram copil, trotuarul tînăr, prietenia noastră ascunsă. numai bătrîna de la 4 știa secretul puterii mele de a mă înțelege cu lucrurile.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate