fanfan este poet cînd își ridică
alocația de 150 fanfan este poet
cînd vorbește despre pușcărie cînd
vorbește despre liberare
fanfan este poet cînd trece scuipînd
prin cimitir cînd plînge
și fanfan plînge des
plînge cînd își amintește de
de copiii pe care nu i-a avut
de femeile pe care le bătea
din iubire plînge

cînd bea o țuică cînd își trage pe cur
pantalonii jerpeliți cînd scoate dintr-un
geamantat de carton vreo trei caiete
îngălbenite pline cu poezie fanfan
este poet mai mult decît adi suciu
decît ion mureșan mai poet decît
v. leac i. chiva dan sociu mai poet decît
verlaine baudelaire yeats
keats și homer

mai poet decît romulanii cînd
se uită la o stea mică și îndepărtată
de neatins patria lor

fanfan cu fesu’ lui murdar
cu ouăle lui plesnite moarte
fanfan cu cele 5745 (cincimiișaptesutepatruzecișicinci)
de amintiri care pot fi foarte bine zile
care pot fi foarte bine nopți
care pot fi foarte bine
poezii

fanfan cu ferestrele lui înfundate
cu ziare fanfan și iernile lui acoperite cu ziare
verile lui acoperite cu dinți albi dinți
puternici de fiară dinți albi de
țigan
fanfan care aduce un pic cu gigel frone

fanfan este poet cînd pune mîna
pe clanță și deschide pentru ultima dată
ușa
cînd trece ca întotdeauna prin
ploaie