agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-10-03 | |
miroase a primăvară în containerul ăsta
râzi sunt atâtea lucruri neterminate ce par a se face pe fugă doar de s-or naște lăsate să râdă cu gura deschisă într-o parte ca într-o mascaradă rujul roșu dat pe-o parte lăsat să coclească peste margini de unde nu poți atinge nimic nu crapă peste linii nu se sparge. Știi fiecare izbucnire a luminii ca o râmă în eprubetă ce nu se poate ascunde și nu se poate strânge, trece ușor spre alte sticle și se rotește alunecând aiurea în borcane vrea să se ridice strigă și nu va ajunge niciunde din acvarii. În tot râsul ăsta e un gram de niciunde ca un bălci amplasat lângă spital unde râsul ăla și gălăgia pică pe o radiografie atârnă peste buze ca o tumoare într-un zâmbet sinistru înfulecat de noapte. Ce nu începe nu poate să se termine nici dacă toate pietrele ce se lipesc gingaș de perete vor arde se vor ridica precum omizile mai drepte pe stinghii și mai departe de rădăcinile camerei și dacă tot râzi nu o să se termine „dă le-ncolo de omizi că au umplut tot containerul” zici parșiv cât mușcă din ferestrele chiorchine ca un strugure singura mișcare din nemișcarea fierului și a vidului e oricum, ce nu începe să se facă, nu se termină.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate