metalici, sumari, arborii străzilor
au decupaje în coroanele lor... fostele păsări

plouă oriunde, definitiv,
cadență asimetrică pașii – noi, încotro...?

urcăm cadranul ca pe un deal
miezul zilei e tare, nimic nu-ndrăznește să-l sfarme

între ele tăcerile își spun toate lucrurile
umbrele ne arată doar cum... ne ținem de mână

te opresc să îți arăt primul fulg: ...iubito vezi, până și ploaia
încărunțește