am început cu-nceputul şi am sfârşit în cuprinsul îmbrăţişărilor tale
m-am jucat cu acele cuvinte acum ÅŸtiu jocurile sunt plictisitoare
nu mai trebuie să spun nimic totul vine de la sine
aş putea să scriu şi cu ochii închişi
şi tot vor răsări perle
din degetele mele întrepătrunse-n tine

tanti, tanti credeai că sunt acelaşi copil mă alintai cu vorbe dulci
furându-mi picătură cu picătură tinereţea sufletului bărbat
fierbând sângele
lăsai lacrimile cizmelor tale să-mi înduioşeze sufletul insectă
sărutându-ţi tălpile

nu-mi păsa
ca şi Cleopatrei îţi dăruiam imperiul viselor renăscute în paloşul meu
savuram bob cu bob ciorchinele
pârguindu-mi buzele ce te muşcau cabernet
altoindu-mi iubirea mea neastâmpărate coşuri adolescentine
tanti tanti

ÅŸi uite-aÅŸa egoismul meu
s-a metamorfozat prin tine în pasiunea lui Christos
cel mai orgolios bărbat din câţi au existat vreodată
este acum o fată mărie
însămânţată de dumnezeul ce se reîncarna în mine a nu ştiu câta oară

mi-a spus cineva că nu voi ajunge niciodată poet
Å£in minte
avea dreptate sunt doar micul tău geniu şi cel mai bun amant
nu ne ştie nimeni doar noi unul pe altul nu ne mai interesează ceilalţi
suntem doi îngeri răstigniţi de trandafirii inimilor
în mica noastră chilie de sfinţi
ne spunem rugăciunile cu gurile până la urechi ne înghiţim limbile
tanti, tanti