Timidă
Ca un copil cioplind
În chipul unui străin,
Primăvara,
Sfidînd cataracta iernii,
Se strecoară, verde,
În retina ochiului
Prins în cristale
Simetrice de gheață.

Perfidă
Această topire a iernii,
Copilăroasa...
- Hai, fii cuminte!
- Hai, fii serioasă!

Și iată: văd o trecătoare:
Cumpără pîine lăcrimînd.
- Te doare?
- Nu am nimic, băiete, nu am nimic.
E doar blestemata de
Primăvară...

Și iată: plîng fără vină
Oameni în stradă,
Și-alerg de la unul: „Te doare?”
La altul: „Te doare?”, „Te doare?”,
„Te doare?”, „Te doare?”, „Te doare?”...

- N-avem nimic, băiete,
Simțim doar așa, un fel de...
Dezgheț...

- N’avem nimic, băiete, n-avem nimic;
E doar (ne)simțita
De Primăvară...