M-ai sărutat privindu-mă cu frică,
Simțeam răceala lui cum doare,
Cum poate un sărut să te doboare,
Că nici iubirea mea nu te ridică.

Mă-njunghiai cu un sărut plăpând,
Știam că astfel îmi vindeai iubirea,
M-am resemnat simțind privirea,
Și doar atunci mi-a lăcrimat un gând.

M-ai sărutat dorind să fiu departe,
Și luna încerca să mă salveze,
Cu-a ei lumină rece să vibreze,
Să simt trădarea ta ce ne desparte.

Și am simțit atunci sărut de Iudă,
Cum url-o inimă ce cade,
Ce cu-n sărut ca mii de spade,
A încetat ca să mai plângă.

Am pus pe rana mea adâncă,
Un vers și mii de stele reci,
Te va privi mereu pe unde treci,
Un biet luceafăr ce nu vrea să plângă.