agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-05-24 | |
Astfel, după noi, se încheie toate.
Am renunțat la această abilitate De a cuceri și a pierde într-o secundă Bărbați și femei cu inimă fecundă. Am avut amândoi dreptul anormal De a evada, de-a ieși din banal. Clopotele mării străfulgeră-amintirea, Evocă decăderea, dar și asfințirea. A fost o iubire de-o viață, și, brusc, S-a transpus sub chip antic etrusc, A fost o nebunie fără limite temporare, Cu multe zâmbete și certuri mai rare. Totuși, îmi păstrez inelul de logodnă Și-l arunc, îl prind, îl dau cu acetonă, Îl învârt, îl pun la locul lui de onoare, Lângă iubire și lângă marea oroare. Te înalți spre ceruri, eu rămân pe pământ, Alături de un altul creez așezământ, Dar iubirea de-o viață rămâne prezentă Și noaptea mă pune mereu în alertă. Cu ramuri de măslin te întâmpin în cale, Răstorn candele în zaharnițe goale, Dărâm ziduri și cruci de beton armat, Mor lângă tine și mă cufund în păcat.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate