gerul îmi mânâncă genunchiul
unghiular
florile ies de sub tălpi curioase de clorofilă
pețiolul iasă bine anul acesta
aflu în treacăt
de la o frunză vorbăreață
gerul sapă la genunchi
coasa rupe ligamente gata încrucișate
prefer și râd în urma sănii care lasă
dâre invers pe obrazul acestui cais întârziat
riduri epileptice pe fructele lui
mă pravăl în zăpada verde a primăverii pustiite de gerul
uitat de iarnă spre miazăziul blestemat
de purpura nesățioasă a iubirii mele
invocate în genunchi
unghiular