agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-10-30 | |
Era o pădure, așa, de poveste,
În care, de-odată, se-ntinse o veste: Exact ca la oameni, la clubul din sat, Se face-n poiană un bal – dar, mascat. Cu măști dichisite și varii costume, Bufet suedez, bere, mici și legume. Ca totul să-apară-n lumină și clar, Au pus licurici într-un vechi felinar. Vulpița-a venit cu-o fustiță cu pene Și-un cioc de puicuță, extensii la gene, Mistrețu,-n vestonu-ncheiat la un bumb, Părea un cocean viguros de porumb. Își puse-un costum de pilot, Martinică, Pe talpa lui plată, călca fără frică. Un iepure-și trase o blană de lup Umplută cu vată – s-aducă la trup, Iar lupu-autentic, având chiar o droaie, Luă din dulap o blăniță de oaie Și cred că-nțelegeți, din ce-am povestit, La bal, fitecine-a venit travestit. Oița, pe lup, îl sorbea din privire, În brațe-l strângea, cu-o pornire din fire, Iar lupul – cu vată, sub blană, umflat – Ce forță e-n oaie, pe dat’ a aflat. Mâncară, băură, dansară pe rupte, Da-n zori, lupul nostru, cu oasele supte Sfârși, la oiță în burtă, tranșat; Doar vata, se pare, din el a scăpat. Ne spune morala, în versuri vioaie, Cum lupul sfârșește mâncat de o oaie. Calimero
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate