nu mi se pare legală nemurirea, desfid
ochi ce nu văd, urechi ce n-aud, eu să nu simt
mai am dreptul conștiinței primare
imuabilul dorinței
și dragostea

în seara asta vă dăruiesc visele albe
coșmarurile le păstrez, ca ploi
acoperindu-mă cu albastrul lor vechi
binele vi-l dau vouă, reciclați-l
curățați-l de griurile mele

totul îmi pare mai înghețat astăzi
îmi descompun clipele și cresc femei
desprinse din coasta pustie
parcă mi s-ar interzice dreptul de plecare
femeie, pustiul din noi nu ne-ntreabă
înlăuntrul meu se iscă
înmormântările