tot în 1960 și ceva
foarte tânărul scriitor jorge louis borges
explica în limba franceză cum i se pronunță numele
față de strămoșii lui în portugheză
mari păsări ale paradisului din anzi
cu instinctul sigur și ireversibil al libertății
ce înseamnă aleph din canaanită
în lumea lui atât de vastă în care nu încăpeau
totuși nazismul comunismul peronismul
subscrise infamului concept al canibalismului
borges nu auzise despre proletcultism
nu și-a putut imagina vreodată darurile
pe care tătucul gheorghe gheorghiu-dej
le făcea deținuților în noaptea de anul nou
la gherla aiud pitești râmnicu sărat
imaginația lui borges clacase la sfânta inchiziție
nu a ajuns să citească paul goma gherla pagina 62 etc
nu a putut visa felul în care partidul comunist
le aducea românilor MOARTEA ÎN DAR
din prea multe idei din prea multă insurgență
din prea multă inteligență
mai puternică în lanțuri decât în libertate
mai puternică în moarte decât în unica viață
credeau tovarășii
stați le-a spus borges
eu nu am văzut niciodată condorul
care să zboare în lanțuri nici noi i s-a răspuns
dar pentru români lanțurile sunt un fel de aripi
bătăile gardienilor sunt un fel de tam-tam
de pe galerele civilizației nu există progres fără mult sânge
nu există sânge fără multă moarte el condor pasa
doar munții se prăbușesc din când în când
și se mută în cărțile de memorii ale lui simion mehedinți
din locul lor fabulos devenit bărăgan
copii nenăscuți adună ciulini și pietricele albăstrii
pentru colțul imperios al domnului de geografie
care tocmai a dat colțul literei aleph prima literă a lumii
simbolizând boii care au urat umanitatea