Trăiește clipa cum dorești
Dar ai grijă să nu rănești
Emoția stropilor de rouă
Când mergi desculț prin iarba nouă
Culoarea vântului ce vine
De dinspre răsărit spre tine
Zgomotul minții răzlețe
Când o privești ea face fețe
Glasul cornului pe munte
Când el e auzit de ciute
Tremurul gâzei sub frunză
Dând de o altă buburuză
Mirosul de ger răzleț
Ce te cheamă șugubeț
Să absorbi din energie
Ce emană din câmpie
Să absorbi din univers
Bobul cel ce-i ca un miez
Pentru ea eternitatea
Ce-o trăiești cu demnitatea
Clipei dusă la extrem
Pic cu pic e un infern.
Epilog:
A trăi acum e bine
Când prezentul e cu tine
Nu lăsa ca el trecutul
Să se poarte ca și slutul
Și nici chiar ca viitorul
Să te facă să-i duci dorul.