Gloanțele
se strâng lângă destin
pușca vrea să-i aline suferința
frica macină oasele.

În calendar se va tipări
această zi
cu toate că nimeni nu și-o dorea
el
caută victime
pentru a deveni eroi.

Copilul
glumește cu părinții
promite că se va întoarce
pentru a le dărui nepoți
dar
s-ar putea,
că între timp,
aceștia să cunoască eternitatea.

Copila
se ascunde printre lacrimi
dragostea la fel
martor le este râul
probabil
se vor revedea.

Vestea a fost adusă,
în grabă,
de către poștaș
care la rândul său
trebuie să împartă gândurile la timp
fiind chemat în linia întâi.