M-am născut să-nvăț
și să uit de regrete,
Am venit din iubire
să descopăr secrete
Din lumină am ajuns
spre al meu negru Pământ.
Să-mi exprim amintiri
între suflet și gând.

Spre o lume în care
noi cu toții visăm,
Dar pierduți prin furtună,
de inimi, uităm
între lacrimi și sânge
să trăim, reușim...
Dar oare cine știe
în viitor ce-o să fim?

Trăim într-o lume,
cuceriți.... de sclavie
Suntem lipsiți de drepturi,
cuprinși de sărăcie
Și suntem prea naivi
că ne-am lasat conduși
De oamenii politici
și-acum suntem supuși

Spre o pedeapsă aspră
ce nu o merităm
Prea crută și nedraptă
de ce să-i mai răbdăm?
Să ne unim puterea
din somn să ne trezim
Și să le luăm averea
Pe veci să-i dobândim.

Pentru că a noastră țară
de când s-a înființat
Era țară prosperă
cu un pământ bogat
Cu pajiști minunate
păduri nenumarate
Cu aur și petrol
trăia țara-n decor.