Ce ziceri sterpe, false laitmotive,
În rate dese, tot stricate chefuri
De lefegii mereu furați la lefuri,
De trenuri lungi fără locomotive,

Că-ngălbenind scrisorile în stive,
Alcătuiesc ciudate reliefuri
Și-n scoici se alterează vechi sidefuri,
Voivozii mor în frescele votive.

Încătușate-s vechile culori,
Limanul e aflat la mii de leghe,
Iar eu, captiv pe viață, fără zeghe,
Mă amăgesc cu vechile candori,

Pe când, vicleană doamnă, îmi strecori
Înșelătorul somn în nopți de veghe.