Vara s-a dus în ritmul său
Alunecând agale
Lăsând ei toamnei acel hău
Pierdut pe a sa cale.
N-a mai rămas nimic prea viu
Prea totul se usucă
Nu mai e timp ca să mai știu
De am tot chef de ducă.
Frigul este apăsător
Apăsătoare-i viața
Mă mai apucă câte-un dor
De ea, dulcea paiața.

Miroase a toamnă târzie
În suflet șuieră ușor
Acel vânt ce e cu cântec
Și-un vals ce freamătă de zor.
Iarna așteaptă pe furiș
Să vină, bat-o vina
Nu mai am forța de suiș
Dar nici de ea, doar tihna.
Frigul este apăsător
Apăsătoare-i viața
Mă mai apucă câte-un dor
De ea, dulcea paiața.