agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3842 .



Fabule trimise la Concursul Național de Umor "Ion Cănăvoiu"
poezie [ ]
Colecţia: Texte umoristice

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Casiopeea2008 ]

2014-10-27  |     | 



Fabula zdrenței

Uzată, fără niciun rost, ajunse
Să șteargă prafu-n ultimă instanță,
Să frece dușumele, vase unse…
Da, ați ghicit, e cunoscuta zdreanță.

Nu știu exact în ce împrejurare
Un scamator, găsind-o-n calea sa,
A introdus-o în jobenu-i mare
Și-a transformat-o iute în basma.

Morala se cam poate intui
Și-n viață este, clar, verificată:
Chiar și o zdreanță poate deveni,
Ca prin minune, o basma curată.

Metamorfoză

O omidă-ambițioasă
Se târa pe-un trunchi de nuc
Spre o frunză mai gustoasă,
Însă zilele se duc
Și lepidopterei, iată,
Cum era de așteptat,
Aripi i-au crescut îndată,
Deci, s-a metamorfozat.
Îmboldit de aspirații
Fluturele-n zbor s-a dus
Și-a lăsat în pom confrații
Și-i privește-acum de sus,
Cu-aroganță și tupeu.

Morala:
Și la oameni e așa:
Unii se târăsc din greu
Pentru a se înălța.


Sperietoarea de ciori

Proptitită lângă doi arțari,
Stătea în câmp, privind spre nori,
Cu ochii – nasturi negri, mari –
Sperietoarea pentru ciori.
Din paie-a fost, cândva, făcută,
Cu scopul clar de apărare,
Cu ochii ageri, dar tăcută,
“Bau-baul” pentru zburătoare.
Sta singură în câmp, retrasă,
Iar ciori veneau destul de rar,
Dar de o vreme-i bucuroasă
Că-i dă târcoale un măgar.
Măgarul își ieșea din fire,
Atât de dragă îi era,
Încât la fiece-ntâlnire
Să o mănânce îi venea.
Ea îl privea cu resemnare,
Când, lacom, o gusta un pic
Știind că e sperietoare
De păsări, nu pentr-un amic.
N-a ripostat, l-a tot lăsat
Măgarul zilnic se-nfrupta
Și, cum era de așteptat,
Doar ochii au rămas din ea –
Doi nasturi negri, mari și triști…

Mesajul fabulei e clar:
Când ești de paie, sigur, riști
Să te mănânce un măgar.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!